Sfeclă roşie: rădăcină şi verdeaţa

Sfecla roşie este un aliment foarte valoros din punct de vedere nutritiv care nu trebuie să lipsească din dieta dieta fiecărui om. Conţine o gamă largă de minerale, o cantitate mare de acid folic, antioxidanţi şi fibre alimentare. 

Fiind anemică din naştere, de mică ştiam că sfecla este bună pentru sânge. Până acum credeam că proprietatea de a îmbunătăţi sângele i se datorează conţinutului mare de fier din sfeclă. De abia când am început să citesc diverse studii legate de nutriţie am aflat că fierul din surse vegetale nu se asimilează aproape deloc. Atunci de unde vine această convingere în înţelepciunea populară? Răspunsul e simplu: sfecla conţine o cantitate mare de acid folic, vitamina care participă la formarea sângelui şi la diviziunea şi dezvoltarea celulelor în general. Sfecla este un produs mineralizant şi vitaminizant care ne apără de cancer şi alte boli. Iată ce conţin rădăcinele sale:

                                                          

Rădăcina de sfecla crudă conţine:

• Acid folic (B9): 37 % din DZR într-o cană (136 g). Acidul folic particicipă la procesul de diviziune şi dezvoltare a celulelor. Alături de vitamina B12 e necesar pt. formarea hematiilor. Foarte important pentru dezvoltarea normală a fătului. 
• Mangan: 22,5% din dzr, element care intră în componenţa diferitelor enzime (pt metabolismul lipidic şi glucidic, enzime cu valoare antioxidantă, pentru sinteza colagenului etc).
• Fibre: 15,2 % din dzr. Fibrele sunt necesare pentru o digestie bună şi pentru procesul de detoxifiere.
• Potasiu: 12,6%, un element important mai ales pentru transmiterea impulsului nervos şi pt. sănătatea inimii; contrabalansează excesul de sare din dieta noastră
• Vit C:11,1%, un antioxidant şi imunostimulator
• Triptofan: 9,3%, un aminoacid esential utilizat de organismul nostru pt sinteza proteinelor. De asemenea, este precursorul serotoninei, neurotransmiţător cu rol în reglare a poftei de mâncare, a somnului şi dispoziţiei (are acţiune antidepresantă).
• Magneziu 7,8%, element implicat în procesele metabolice care are un rol important în absorbţia şi asimilarea calciului, participă la transformarea triptofanului în serotonina.
• Fier 6%
• Fosfor 5,4%
• Cupru 5% şi alte minerale
• Pigmentul betalaină cu acţiune antitumorală, antioxidantă şi antiinflamatoare. Studiile efectuate în legătură cu capacitatea antioxidantă a acestui pigment sunt foarte promiţătoare şi de asemenea, s-a demostrat că acesta favorizează procesul de detoxifiere. Consumaţi sfecla pentru a preveni îmbătrânirea prematură şi apariţia multor boli cauzate de radicalii liberi. 

Sfecla are şi proprietăţi curative, iată care sunt afecţiunile în care consumul de sfeclă crudă aduce beneficii:

• Anemie 
• Astenie, slăbiciune
• Varice
• Hipertensiune
• Gastrită hiperacidă
• Ateroscleroză
• Diabet
• Constipaţie
• Degenerescenţă musculară 

 Precauţii şi contraindicaţii

Sfecla este unul dintre puţinele vegetale cu un conţinut foarte mare de oxalaţi, mai ales în frunze. Acestea sunt nişte substanţe se cristalizează în corp şi în mod normal sunt eliminate prin urină. Dacă există anumite probleme de sănătate, este posibil ca acestea să nu fie eliminate, ci să formeze de exemplu pietre la rinichi. De aceea, persoanele care suferă de afecţiuni ale rinichilor, gută, artrită rematoidă nu trebuie să consume alimente bogate în oxalaţi. Pentru persoanele sănătoase o porţie de sfelcă (jumătate-o sfeclă) o dată la câteva zile nu constituie nici un pericol. 
Sfecla gătită pierde din păcate o mare parte din vitamine şi fibre şi devine un produs cu un indice glicemic mare.  De aceea sfecla gătită este contraindicată celor cu diabet zaharat şi celor care îşi doresc să slăbească. 

Cum se consumă

Cele mai multe beneficii aduce consumul de sfecla tânără şi crudă, cu tot cu verdeaţa ei. Verdeaţa aduce un plus de fibre alimentare, vitamine, clorofilă. Se consumă în stare crudă, sub forma de salată, rasă sau tăiată felii subţiri. Sfecla gătită ar trebui asociată cu verdeaţa ei sau cu altă sursă de fibre.Cum este gătită sfecla nu contează foarte mult din punct de vedere nutritiv, dar se ştie că sfecla coaptă la cuptor îşi păstrează mai bine culoarea şi aroma.Contează mai degrabă cât timp este gătită, dacă sfecla este fiartă nu mai mult de 15 min sau coaptă 30-60 de minute este posibil să mai păstreze anumite principii active. De reţinut este că atât vitaminele, cât şi pigmentul betalaina sunt sensibile la tratamentul termic. 
În Ayurveda sfecla se consumă gătită şi se consideră că are proprietatea de a încălzi. Extrem de preţioasă pentru persoanele de tip Vata sau în anotimpul Vata. 
 

Iată câteva reţete:

Salată cu sfeclă crudă şi avocado

Ciorbă ucraineană

Supă de sfeclă şi cartofi noi
Salată din sfecla la cuptor 
Salată caldă din dovleac şi sfecla la cuptor cu panir

Şi frunzele de sfeclă se pot consuma separat,  le puteţi adăuga la orice salată sau ciorbiţă. Borşul ucreainean amintit mai sus iese excelent cu frunze de sfeclă care pot înlocui varza. Când restul legumelor sunt gata, adăugaţi pătrunjel şi frunze tinere de sfeclă, amestecaţi şi închideţi focul.

Sucul de sfeclă este bun, dar nu mai bun decât consumul de sfeclă întreagă. Este mai potrivit pentru bolnavi şi copii. Introduceţi sfecla în alimentaţia copiilor sub formă de suc. Adăugaţi sucul de sfeclă la suc morcov şi măr în proprţii egale. 

Imagine: Sursa

Link-uri utile:

www.whfoods.com

nutritiondata.self.com