Vinete: valoarea nutritivă şi proprietăţi terapeutice

sursa: www.eggplantrecipes.ca

Vinetele au fost mult timp un aliment pe care îl ocoleam. Sigur că la mine în familie se mănâncă vinetele, dar mie nu mi-au plăcut niciodată. Şi nu doar că nu îmi plăceau, dar aveam şi un fel de alergie la ele, mă ustura limba şi toată cavitatea bucală. De abia acum un an, de când am început să mă preocup mai mult de nutriţie, am înţeles că nu îmi făceau bine vinetele din cauza substanţelor amare pe care le conţin. Aceste substanţe amare nu sunt deloc bune pentru tipologia Vata, iar eu sunt Vata-Pitta. Însă vinetele conţin o serie de nutrienţi care se găsesc rar în alte legume şi în plus, îmi place să mănânc cât mai diversificat, să folosesc toate legumele care se găsesc la noi. Aşa că am învăţat să le gătesc astfel încât să fie bune şi pentru mine. Sigur că nu le consum foarte des, ci din când în când.
Oricum nu ar fi gusturile şi tipologiile noastre, ştiinţa modernă afirmă că vinetele nu sunt un aliment recomandat tuturor. Haideţi să vedem care sunt proprietăţile sale şi de ce ar trebui sau nu ar trebui să le consumăm. 

Avantajele consumului de vinete:

Vinetele nu sunt legume foarte nutritive. Beneficiul principal pe care ni-l oferă este o serie de fitonutrienţi cu proprietăţi antioxidante şi antitumorale: compuşi fenolici şi antocianine. În plus, vinetele conţin o cantitate mare de fibre insolubile, sunt o sursă excelentă de mangan şi molibden şi sunt slab calorice.
În legătură cu aceşti compuşi cu valoare antioxidantă care se găsesc în vinete s-au făcut o serie de experimente care au dat  rezultate foarte bune. Nasunina, antocianina care se găseşte în coaja vinetelor, protejează membranele celulelor de acţiunea radicalilor liberi. Aceasta proprietate este preţioasă mai ales pentru sistemul nostru nervos, căci nasunina  protejează stratul fosfolipidic de mielină care înconjoară axonii, degradarea căruia duce la aşa boli grave ca scleroza multiplă. Acidul fenolic protejează celulele de stresul oxidativ, dar şi de unele bacterii şi fungi. Acid clorogenic, compus fenolic care se găseşte în vinete, este unul dintre cei mai puternici antioxidanţi dintre compuşi fenolici care posedă proprietăţi antimutagenice, adică previne dezvoltarea cancerului, antivirale şi scade nivelul de colesterol ,,rău'', LDL.
Vinetele conţin şi substanţe numite chelatori de fier, adică nişte substanţe care au capacitatea de a lega fierul şi a-l elimina din organism. Acest fapt constituie un beneficiu mai ales pentru femeile în menopauză la care se înamplă des să apară exces de fier în organism care are o acţiune puternic oxidativă şi poate cauza o serie de boli cardiovasculare. Însă, această proprietate nu este în beneficiul celor care au lipsă de fier în organism. 
Aşadar, vinetele sunt recomandate celor cu un nivel înalt de colesterol şi stres oxidativ, celor cu exces de fier în organism şi oamenilor sănătoşi pentru a preveni dezvoltarea cancerului, bolilor cardiovasculare şi afecţiunilor sistemului nervos. Constituie o garnitură bună pentru cei care îşi doresc să slăbească pentru că e foarte slab caloric şi trebuie să intre in dieta persoanelor care se lasă de fumat datorită conţinutului destul de mare de acid nicotinic  (acid nicotinic şi nicotina ocupă în creier aceleaşi receptori).

Dezavantaje şi precauţii

Tot conţinutul alcoloizilor care constituie beneficiul vinetelor prin proprietăţile sale anticancerigene reprezntă şi dezavantajul consumului frecvent al vinetelor. 
Vinetele fac parte din familia solonaceae, o familie foarte controversată tocmai din cauza faptului că toate legumele din această familie au un conţinut ridicat de alcoloizi. Din aceeaşi familie fac parte şi aşa legume  ca ardei dulce şi iute, roşii, cartofi etc şi o serie de plante medicinale, tutun. Aceste legume conţin diverse tipuri de alcoloizi, printre care şi solanina. Există persoane sensibile la alcoloizi în general, iar o cantitate mare de alcoloizi este face rău oricui provocând alergii şi intoxicaţii. În plus, unii alcoloizi au o acţiune inflamatoare şi există chiar presupuneri că ar putea elimina calciu din organism. De aceea, legumele din aceasta familie sunt absolut interziste persoanelor cu afecţiuni reumatoidale, artrita, osteoporoza,  boli inflamatorii. Sigur că nu toate legumele din fam. solonaceae conţin aceaşi cantitate de alcolooizi, dar de reţinut este că vinetele conţin o cantitate mare de alcoloizi diferiţi şi că aceşti alcoloizi nu sunt decât  puţin afectaţi de procesarea termică a vinetelor. De aceea, vinetele nu sunt recomandate pentru consum zilinic, nu sunt recomandate copiilor, persoanelor alergice şi sensibile şi celor cu afecţiuni ale articulaţiilor. Din punct de vedere ayurvedic, vinetele nu sunt recomandate persoanelor de tip Vata.

Valoarea nutritivă: 

 Într-o porţie de vinete crude (80 g) se găsesc:

• Fibre: 11% din DZR
• Mangan: 10%
• Molibden: 5,5%
• Potasiu: 5,4%
• Acid folic: 4,5%
• Vit. K: 3,6%
• Cupru: 3,5 %
• Vit. B6: 3,5%
• Triptofan: 3,1%
• Vit. C: 2,7%
• Magneziu 2,9%
• B3: 2,6%
• Calorii: 2% (20)
• Proteine: 2%

Cum se consumă

Vinetele tinere pot fi consumate crude, în salată. Vinetele mari mai bine să fie procesate termic. Prin procesarea termică se pierde o parte (până la 40%) din alcoloizii care dau gustul amar şi pot genera reacţii adverse. De asemenea o parte din alcoloizi poate fi eliminată cu ajutorul sării. Vinetele se taie felii, se sărează bine pe ambele părţi şi se lasă în jur de 30 de minute. Vor lăsa suc în care se găsesc aceste substanţe amare, sucul se spală şi apoi vinetele pot fi consumate. De asemenea, datorită acestei  proceduri vinetele vor absoarbe mai puţin ulei la preparare.
Pentru a beneficia de proprietăţile curative ale vinetelor acestea se consumă crude sau gătite uşor. Vinetele pot fi înăbuşite în puţină apă, coapte, călite sau adăugate la diverse mâncăruri din legume. Nu îndepărtaţi coaja pentru că anume în coajă sunt concentrate majoritatea antioxidanţilor.
Iată câteva reţete:
Tocaniţa de năut cu legume
Quinoa cu vinete coapte
Ghiveci de vară